Noutăţi

Scrisoare deschisă cuprinzând poziÅ£ia studenÅ£ilor ÅŸi cercetătorilor români din străinătate cu privire la propusa exploatare de aur de la RoÅŸia Montană

Click here for the English version!

~ 14 iulie 2010 ~

Noi, studenÅ£ii ÅŸi cercetătorii români aflaÅ£i la stagii universitare în afara României, ne declarăm profunda îngrijorare în legătură cu criza ecologică ÅŸi umanitară aproape iminentă de la RoÅŸia Montană [1]. În această zonă din vestul României, Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) – firmă rezultată din partenieratul dintre Gabriel Resources, o companie multinaÅ£ională cu sediul în Canada, ÅŸi compania românească de stat Minvest S.A. – plănuieÅŸte să deschidă o amplă exploatare auriferă la suprafaţă [2].

Numeroase instituÅ£ii ÅŸi  organizaÅ£ii non-guvernamentale româneÅŸti ÅŸi internaÅ£ionale ÅŸi-au exprimat în repetate rânduri dezacordul faţă de acest proiect. Academia Română [3] împreună cu Alburnus Maior [4] (reprezentând proprietarii din comuna RoÅŸia Montană care doresc să-ÅŸi continue existenÅ£a în zonă), au evidenÅ£iat riscurile semnificative la care ar fi expusă zona ca urmare a exploatării minereului la suprafaţă prin folosirea tehnologiilor pe bază de cianuri ÅŸi au semnalat consecinÅ£ele ireparabile asupra mediului natural ÅŸi asupra patrimoniului istoric ÅŸi arheologic datând din perioada romană si pre-romană. De asemenea, Bisericile istorice din zonă, reprezentând cetăţeni de toate confesiunile, ÅŸi-au declarat opoziÅ£ia fermă faţă de realizarea proiectului, în condiÅ£iile în care populaÅ£ia din zona mai largă a Văii ArieÅŸului nu a fost consultată [4,5]. PoziÅ£ii similare au fost adoptate ÅŸi de către ICOMOS [6], consultantul pe probleme arheologice al UNESCO, ÅŸi familia regală a României [7]. Recent, AsociaÅ£ia Oamenilor de Åžtiinţă Români Ad Astra a analizat într-un document dat publicităţii principalele probleme legate de propusa exploatare ÅŸi s-a pronunÅ£at ferm împotriva începerii exploatării ÅŸi în sprijinul păstrării zonei ca destinaÅ£ie turistică [8].

În cele ce urmează, redăm câteva date informative despre proiect ÅŸi consecinÅ£ele sale potenÅ£ial devastatoare, extrase din documentele mai sus menÅ£ionate ÅŸi din datele prezentate de companie. În eventualitatea realizării proiectului, RoÅŸia Montană ar deveni cea mai mare mină de aur din Europa, cu o producÅ£ie totală estimată la circa 300 de tone de aur ÅŸi o cantitate semnificativă de argint ÅŸi alte metale. Exploatarea, prevăzută să dureze 17 ani, se va face în urma săpării a patru cariere ÅŸi a unui iaz pentru depozitarea deÅŸeurilor, întinse pe suprafaÅ£a a două sate (RoÅŸia Montană  ÅŸi Corna). Aceasta se va solda cu distrugerea a patru munÅ£i, adăpostind importante galerii ÅŸi vestigii din perioada romană, desfiinÅ£area mai multor biserici ÅŸi cimitire, strămutarea unei mari părÅ£i din populaÅ£ie ÅŸi ÅŸtergerea urmelor unei comunităţi milenare, dintre cele mai vechi atestate documentar în România.

Pe lângă distrugerile iremediabile, mult minimalizate în descrierea proiectului realizată de  RMGC, exploatarea ar avea o serie de efecte negative asupra echilibrului natural al regiunii, în primul rând prin posibilitatea contaminării ecosistemului cu cianuri ÅŸi metale grele. În ciuda tehnicilor avansate de stocare ÅŸi neutralizare pe care compania pretinde că le va folosi, studii de specialitate arată că ele nu îndeplinesc cerinÅ£ele de siguranţă prevăzute de Directivele Europene privind gestionarea deÅŸeurilor rezultate din minerit ÅŸi nu oferă garanÅ£ii suficiente împotriva scurgerilor ÅŸi contaminărilor accidentale [3,8]. Temerile în acest sens sunt justificate: în anul 2000, accidentul de la mina de aur din Baia Mare a dus la deversarea a 70 de tone de cianură in bazinul râului Tisa, producând un dezastru ecologic de proporÅ£ii ÅŸi afectând sistemul de apă potabilă din 24 de oraÅŸe din România, Ungaria ÅŸi Iugoslavia [9]. Comparativ, iazul de decantare de la RoÅŸia Montană ar fi de cel puÅ£in 10 ori mai mare decât cel de la Baia Mare, cu un potenÅ£ial distructiv uriaÅŸ [8]. De asemenea, există locuri în lume unde, în urma declarării falimentului de către companiile exploatatoare (degrevate astfel de la plata daunelor), autorităţile locale cheltuiesc resurse substanÅ£iale pentru întreÅ£inerea unor foste zone de exploatări miniere soldate cu contaminări. Cazul minei de aur de la Yellowknife, Canada, care a lăsat in urmă un sol contaminat cu materiale toxice, este în acest sens concludent [10]. La aceste riscuri se adaugă efectele pe termen mediu ÅŸi lung asupra sănătăţii populaÅ£iei din zona mai largă [8], cât ÅŸi imposibilitatea unei dezvoltări normale a zonei în urma închiderii exploatării, prin suprimarea potenÅ£ialului turistic ÅŸi cultural.

În virtutea acestor argumente ÅŸi ca urmare a discuÅ£iilor noastre cu locuitori ai RoÅŸiei Montane, considerăm că raportul riscuri-beneficii este mult prea mare pentru autorizarea unei astfel de exploatări, iar statul român ar avea de pierdut pe termen lung prin derularea acestui contract. Pierderile de patrimoniu, evidenÅ£iate pe larg în raportul Academiei Române [3], laolaltă cu distrugerea unei comunităţi depozitare a unei tradiÅ£ii unicat, obligă statul român să ia o decizie care să respecte importanÅ£a culturală a zonei ÅŸi să vină în sprijinul cetăţenilor săi doritori să-ÅŸi continue existenÅ£a pe pământurile de baÅŸtină. Sărăcirea accelerată a populaÅ£iei RoÅŸiei Montane prin desemnarea unei zone “monoindustriale” (ulterior declarată ilegală) ÅŸi obstrucÅ£ionarea încercărilor de dezvoltare alternativă mineritului sunt fapte pe care autorităţile locale trebuie să ÅŸi le asume ÅŸi să le remedieze cât mai curând. Agricultura ÅŸi turismul bazat pe tradiÅ£iile locale pot face obiectul unei colaborări cu agenÅ£iile de turism ÅŸi organizaÅ£iile non-guvernamentale care au elaborat ÅŸi demarat proiecte de dezvoltare durabilă [4,8].

În condiÅ£iile actuale, exprimarea unei poziÅ£ii publice în scopul responsabilizării societăţii civile ÅŸi a factorilor de decizie români ÅŸi europeni este atât necesară cât ÅŸi urgentă. România este expusă unei campanii publicitare agresive, sponsorizată de compania minieră, în vederea influenţării opiniei publice în favoarea proiectului de exploatare, iar RMGC se află în curs de obÅ£inere a aprobărilor pentru începerea construcÅ£iei barajelor pentru bazinele de deÅŸeuri [11]. Toate acestea se întâmplă în condiÅ£iile în care Parlamentul Uniunii Europene intenÅ£ionează să introducă legislaÅ£ie pentru interzicerea mineritului pe bază de cianuri [12].

Prin urmare, considerăm că implicarea instituÅ£iilor statului ÅŸi a mass-mediei în autorizarea ÅŸi promovarea unui proiect aflat la limita legalităţii  cere o replică mai susÅ£inută din partea societăţii civile, ÅŸi în special a tinerilor, care vor suporta consecinÅ£ele unor decizii pripite. RoÅŸia Montană nu este o problemă ipotetică, din viitor, ÅŸi nici o situaÅ£ie pe care am moÅŸtenit-o de la generaÅ£iile anterioare. Dacă nu luăm atitudine acum, peste 17 ani, când exploatarea de aur va fi luat sfârÅŸit, generaÅ£ia noastră se va confrunta cu un dezastru ecologic ÅŸi cu problemele unei zone economice defavorizate. Nu putem abandona moÅŸtenirea noastră culturală de dragul unor promisiuni de îmbogăţire efemeră! Acum, cât nu este prea târziu, ne stă în putere să ne solidarizăm cu cei care cred într-un viitor mai bun pentru RoÅŸia Montană, bazat pe respectul faţă de natură, tradiÅ£ii ÅŸi istoria locului.

Surse:

[1] Documentar PBS

http://www.pbs.org/wnet/wideangle/lessons/gold-futures/program-summary/4514/

[2] Compania RMGC http://www.rmgc.ro

[3] Academia Română http://www.acad.ro/com2003/pag_com03_0304.htm

[4] Alburnus Maior http://rosiamontana.org

[5] Declaraţia bisericilor http://www.rosiamontana.ro/doc_ro.shtml?x=1830

[6] Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor Arheologice http://www.international.icomos.org/quebec2008/resolutions/pdf/GA16_Resolutions_final_EN.pdf

[7] Dezbatere publică găzduită de Casa Regală a României http://www.formula-as.ro/2009/892/spectator-38/din-sala-regilor-romaniei-s-a-strigat-salvati-rosia-montana-11773

[8] Raportul Ad Astra http://docs.ad-astra.ro/Pozitie_Rosia_Montana_Ad_Astra.pdf

[9] Accidentul de contaminare de la Baia Mare http://archive.rec.org/REC/Publications/CyanideSpill/

[10] Accidentul de contaminare de la Yellowknife http://en.wikipedia.org/wiki/Giant_Mine

[11] Aprobarea construcţiei barajelor Cetate si Corna http://www.marketwatch.com/story/rosia-montana-gold-corporation-will-receive-the-approvals-for-the-cetate-and-corna-dams-from-the-ministry-of-environment-2010-06-02-1226140

[12] Rezoluţia Parlamentului European privind interzicerea completă a mineritului cu cianuri http://www.europarl.europa.eu/news/expert/infopress_page/064-74150-125-05-19-911-20100505IPR74149-05-05-2010-2010-false/default_en.htm